Rss Feed

Pierduţi în jungla codului fiscal*

De: Erwin B.

De când s-a scos impozitul minim, timid dar uşurel, micii întreprinzători încep să-şi revină şi să încerce pe ultimul trimestru să mai recupereze câte ceva din pierderile suferite în ultimii 2 ani din cauza recesiunii şi a măsurilor "anti-criză". Dintr-o economie care "duduia" pe vremea lui Tăriceanu, au făcut-o să se scufunde brusc într-un defileu adânc creat prin aberaţiile şi bâlbâielile legislative emise de guvernările multiplicate ale lui Boc. N-a fost destul că mare parte din rezervele şi fondurile bugetare care ar fi trebuit alocate pentru măsuri de prevenire a crizei au fost risipite pe o grandioasă campanie electorală, atât pentru Parlament, cât şi la prezidenţială, că am fost duşi cu preşul cu bună ştiinţă, deşi toate ţările din Occident se pregăteau intens pentru recesiunea ce venea ca un ciclon tropical.

Impozitul minim, în afară de bătaia de cap cu închiderea sau suspendarea firmelor fără activitate, cheltuieli inutile de altfel, nervi şi timp pierdut pe la ghişeee, a făcut ca micile afaceri mai mult sau mai puţin prospere, care de bine de rău dădeau de lucru unei mulţimi de oameni, plăteau impozite şi taxe minime, dar le plăteau conştiincios - pentru că un mic întreprinzător n-are "spate" ca să reziste vreunui control - să se oprească, să îşi reducă activitatea, personalul şi, bineînţeles, să plătească mai puţin, cu excepţia inevitabilului pogerit. A fost o imensă ţeapă pentru noi, întreprinzătorii mici şi mijlocii, pentru că impozitul minim era calculat la cifra de afaceri din anul precedent, când economia duduia. Cu greu am plătit trimestrial, lunar, un impozit dublu faţă de cât erau cifrele anului în curs, scăderea datorată crizei fiind de cel puţin 50%.

În acest an, 2010, cu o scădere accentuată a cifrei de afaceri, eventual am ajuns să ne încadrăm într-o treaptă mai mică de impozitare, dar a fost la fel de dificil de strâns acei bani. Practic i-am adus de-acasă, strângând cureaua, rupând de la gura copiilor, cheltuind banii de investiţii, fondul de rulment şi orice resurse economisite prin restrângerea drastică a activităţii, mutarea în sedii sau spaţii mai mici, închiderea unor secţii, filiale şi alte metode ad-hoc. Toate acestea n-au fost de ajuns, s-a produs creşterea TVA, la fel ca pogeritul, în mijlocul anului, dând peste cap inventarele, obligând patronii de magazine la cheltuieli cu modificarea cotei în casele de marcat, actualizări software, documente şi aşa mai departe.

N-a fost destul nici aşa, măsurile de nedeductibilitate a unor cheltuieli au pus şi ele frână, alte complicaţii şi neconcordanţe crase între legi, ordonanţe şi normele lor de aplicare ducând mediul de afaceri de-a dreptul în junglă, de unde până nu demult era doar în pădure... Nemaivorbind de clienţii persoane fizice, noi toţi, afectaţi de scumpirile în lanţ. Pe fondul unor astfel de aberaţii legislative, binecunoscute oricui vrea să se descurce într-o mică afacere, să-şi câştige un trai decent, vin controale comandate de sus, la cât mai multe firme, să strângă cât mai mulţi bani la buget. Se găsesc uşor teme de control şi de dat amenzi, căci hăţişul normelor de aplicare, ordonanţelor de urgenţă şi hotărârilor de guvern fac de neînţeles Codul Fiscal. Nu numai paginile sale numeroase, ci romanul foileton care se rescrie de pe o zi pe alta, culmea, contrar prevederilor exprese din LEGEA care-l consfinţeşte, îl face pe micul întreprinzător evazionist fără voie. Nu poţi să te supui şi să respecţi exact toate prevederile, chiar dacă o doreşti cu tot dinadinsul, dacă nu sunt foarte clare, iar Ministerul de Finanţe are propriile sale interpretări, diferite de ale altor Ministere, Case de Asigurări sau alte instituţii. Oricum, micii întreprinzători sunt priviţi din start ca infractori, care vor să eludeze legea şi să fure Statul, nu există prezumţia de nevinovăţie atunci când vine controlul. Ei NU pleacă fără o amendă minimă!

Nu se întrevăd semne de ameliorare în privinţa legislaţiei nici în viitorul apropiat, deşi suntem bombardaţi mediatic cu tot felul de propuneri de măsuri care să ajute la relansarea economiei. Niciuna din aceste măsuri nu va fi aprobată, nici de parlamentarii puterii, nici de preşedinte, acuzat (nu cumva pe drept?) de un cetăţean supărat că ţine partea FMI în loc să ţină cu cetăţenii cărora le este cârmaci... Probabil un cârmaci sub simbria străinilor, iar noi bieţii vâslaşi de sub punte n-avem ce comenta: vâslim, vâslim, doar, doar vom ajunge la mal!

* Codul Fiscal + norme, 2009, Nicolae Mandoiu, Nr.pag: Vol.I: 485 + Vol.II: 470 + Vol.III: 555

Comentarii

Replied

ce nu te omoara, te caleste...

putinii care vor supravietui perioadei de haos (sper sa fiu si eu printre ei) vor merita macar niste medalii ca ale celor care au scapat de la Auschwitz... poate si niste despagubiri consistente

—-

I feel like I'm diagonally parked in a parallel universe.

Replied

drept e

că românii sunt un popor dârz şi tenace, până să le ajungă cuţitul la os, mult mai este! Dacă au răbdat 50 de ani de comunism, mai rabdă şi 50 de ani de capitalism sălbatic?! Confused

—-

panta rhei

Replied

ideea e ca ei au invatat sa

ideea e ca ei au invatat sa stranga taxe si impozite dar de returna ceva noop!