Rss Feed

Ne-a plăcut

O scrisoare ce nu s-a pierdut!

De: Erwin B.

DAN MIHĂESCU, umoristul care a scris texte memorabile pentru Toma Caragiu şi Tamara Buciuceanu Botez a lăsat o scrisoare de adio, înainte de a pleca dintre noi, anul acesta,(25.01.2013).

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE CARAGIALE

Stimate nene Iancule,

Poate supravieţui democraţia?

De: Annton H. Hanzo

Era o zi de alegeri ploioasă într-o ţărișoară -- care poate fi ţara mea, dar şi a ta. Din cauza ploii până la 4 după-amiaza nimeni nu s-a dus la vot. Dar apoi ploaia a încetat. Oameni au mers la vot. Când voturile au fost numărate, 3/4 dintre oameni votaseră „în alb". Guvernul şi opoziţia, au fost pur şi simplu paralizați. Știi ce să faci cu protestele. Ştii pe cine să arestezi, cu cine să negociezi. Dar ce faci cu oamenii care au votat „în alb"? Guvernul a decis să se mai voteze o dată. De această dată un număr şi mai mare, 83% dintre oameni au votat „în alb". În esenţă au mers la votare să spună că nu au pentru cine vota.

Acesta e începutul unei frumoase nuvele a lui Jose Saramago numită „Eseu despre orbire". Din punctul meu de vedere captează foarte bine problema pe care o avem cu democraţia în Europa azi. Până la un punct nimeni nu pune la îndioală că democraţia e cea mai bună formă de guvernământ. Democraţia e singura opțiune pe care o avem.

Problema e că mulţi au început să creadă că nu-i un joc care merită jucat.

De ce nu merg la vot românii?

De: Erwin B.

"Am iesit in strada la Timisoara din 17 decembrie si pana in 22 decembrie 1989. Am vazut oameni ucisi pentru ca doreau sa traiasca liberi, am respirat praful de pusca si am trait frica acelor zile in care nu stiai daca te mai vezi cu cei dragi. Am fost un cetatean activ din punct de vedere politic pana in 1996 cand am ales pentru ultima data cu speranta ca de data aceasta vor iesi cei pe care ii credeam in stare sa ne scoata din comunism. Au iesit. De atunci nu mai ies la vot.

Din păcate, aruncatul cu noroi se practică şi prin alte părţi, nu numai la tembeliziunile locale:

Ipocrizie europeană - varianta statistică

De citit şi comentariile!

Dacă trebuie, îi oprim, dacă nu...

De: Vera Eloy-Martinez

Că Băsescu şi ai lui bat tobele din când în când şi scot din mânecă o acţiune hei-rupistă numită acţiune anticorupţie, ştim deja. Că astfel de acţiuni au loc în anumite momente, la fel, ştim deja. Ce nu ştiam exact era cât de fraieri ne crede trupa asta de pseudo-luptători anticorupţie, de continuă să ne arunce praf în ochi şi încearcă să ne facă să credem că ei nu închid ochii la unele contravenţii, ei chiar habar n-au de ce se întâmplă.

Despre aşteptări şi alegeri

De: Vera Eloy-Martinez

"Cata vreme luam paleta optiunii (pe telecomanda exista 20 de feluri de televiziuni pe care le poti urmari in prime-time), nu e vina nimanui daca propria optiune nu te duce la Discovery si te duce la Dan Negru. Avem niste nostalgii colective si chiar etatiste de a ne indruma cineva. Nu, la noi, in sufragerie, suntem singuri, cu telecomanda si cu propria noastra selectie", a explicat Daniela Zeca Buzura (lector la Facultatea de Jurnalism), in cadrul dezbaterii "Jurnalism cultural vs. Tabloidizare" desfasurate marti, in Club A.

Povestea unei fotografii uimitoare

De: Erwin B.

Povestea unei fotografii uimitoare

Cătălin Păduraru, un tânăr român pasionat de astrofotografie, cu realizări impresionante în palmares, care a investit multă muncă, timp şi bani în această frumoasă pasiune, nu tocmai la îndemâna oricui, a reuşit să surprindă trecerea unui avion peste discul solar în timpul eclipsei parţiale de Soare din 4 ianuarie 2011:

Mahalaua bucureşteană văzută de un străin

De: Vera Eloy-Martinez

Dacă prin alte părţi simţul civic e cultivat şi a devenit chiar un soi de mândrie locală (mă gândesc la nemţi, de exemplu), la noi, mândria asta e formată preponderent din prejudecăţi. Şi nu ne sfiim s-o arătăm. Conştient sau nu. Pentru simplul fapt că nici nu ne sinchisim să ne cunoaştem. Nici pe noi, nici lumea în care trăim. Telefonul fără fir şi radio şanţ par cele mai bune surse de informare. Ce se întâmplă, însă, când alţii aleg să înţeleagă cum stau lucrurile la faţa locului?

Sărăcie, bani -- şi iubire

De: Rodya Nicolaevna

Ce părere aveți despre cei aflați în sărăcie? Poate, așa cum și Jessica Jackley credea cândva, vă gândiți că: "ei" au nevoie de ajutorul "nostru", sub forma câtorva monezi într-un borcan. Co-fondatoarea Kiva.org ne vorbește despre modul în care i s-a schimbat atitudinea -- și despre felul în care activitatea ei legată de microcredite a dăruit o nouă putere oamenilor care trăiesc din câțiva dolari pe zi.

Unde se afla Grădina Iunion?

De: Vera Eloy-Martinez

Printre puţinele bloguri care îmi plac cu adevărat şi pe care le urmăresc cu regularitate se numără bucureştiivechi.ro. Pentru că e scris cu pasiune, fără să fie vorba despre politică, şi pentru că e foarte bine documentat. Dacă l-aţi mai citit, ştiţi despre ce vorbesc. Dacă nu, poate că ar fi momentul să o faceţi.

Emite conţinut