Rss Feed

Objects In Mirror Are Closer Than They Appear

De: Dana Qershi

 

Te provoc la bun simţ, locuitor al unui oraş! Cetaţean al unei ţări. Te provoc să ai curajul de a vorbi abia după ce înţelegi ce s-a rostit mai devreme. Să nu mai cârcoteşti şi să nu mai brambureşti ideile înainte de a face cu adevărat ceva. Lumea e plină de frustraţi şi nemulţumiţi. De oameni care nu ştiu ce naiba e aia libertate a cuvântului sau democraţie, dar se folosesc de conceptele astea de fiecare dată când îşi ascund argumentele prin buzunare sparte.

Vrei dreptate? Caut-o! Luptă-te pentru ea. Nu mai aştepta să coboare din cer Sfântul Gheorghe înaripat. Oamenii care se plâng fără să acţioneze măcar într-un minim sens înspre direcţia dorită a mersului lucrurilor fac mai mult rău în jur decât cei care nu fac nimic. Deprimarea e la fel de dăunatoare ca privirea prin ochelari de cal. E greu să gândeşti, foarte greu. Bine că nu doare. Suntem obişnuiţi cu şefi. Pentru că avem nevoie de ei. O decizie necesită ceva analiză a stării de fapt, a situaţiei, a contextului. Numai bine că ne-am obişnuit aşa. Să avem guvernanţi pe care să-i înjurăm şi să-i scuipam mai sănatos. Ei se fac că ne conduc, noi ne facem că suntem conduşi. Anarhia bunului gust. Românii paralele, cum bine zicea Vera. Ce nu înţeleg eu din toată situaţia de aici, e exact asta. De ce dracu te plângi dacă tu nu mişti un deget? Dacă guvernanţii ăstia ar vedea că exista şi oameni, nu numai populaţie, clar şi-ar reconstrui "discursul”. Nu din bun simţ, ci pentru că nu le-ar mai permite nimeni. Sunt singuri pe câmpie. Mioriţa a murit. Corul bocitoarelor înfloreste ţara. Copiii emigreaza în sate vecine. De ce ? Pentru că tu vrei “altceva”. Vrei democraţie. Vrei dreptate, vrei salariu mai mare, vrei să ştii adevărul despre revoluţie, vrei să …etc. Dar tu ce faci pentru ceea ce aştepţi ? Bunul mers al lucrurilor nu are niciun drum cu statul pe loc, ci cu atitudinea.

Nu mai aştepta “să te respecte statul”. Statul suntem noi, starea bolnavă de acum a guvernului. E starea firească a adormirii românilor. Dai în stat, te uiţi la tine.

Un exerciţiu de sinceritate: există ceva în jurul tău pe care l-ai putea schimba în ceva mai bun? Există, stiu. Păi, fă-o! Schimbă ! Un lucru mic, orice. Dacă te simţi neputincios în faţa lucrurilor mari nu uita că există doar detaliu. Atât. Depinde doar de cât de mult te apropii de ceea ce îţi e neclar.