Rss Feed

Pribegia în deşert şi cele 10 porunci *

De: Johann Moritz

* Acesta e un manifest! Dacă nu sunteţi creştini sau dacă sunteţi, nu interpretaţi greşit nici titlul, nici textul şi nici intenţia autorului. Nu suntem un forum creştin, dar avem creştini printre noi. Nu facem propagandă niciunei religii, dar nici nu condamnăm vreuna. Am folosit toate trimiterile acestea pentru că, deloc întâmplător, indiferent că a fost scrisă din inspiraţie Divină sau omenească, eu unul cred că Biblia e o carte deşteaptă.

Cum se ştie, după ieşirea din Egipt, israeliţii au pribegit timp de 40 de ani prin deşert. Motivul pribegiei pare însă un pic neclar. Răutacioşi fiind, am putea da vina pe un neobişnuit de prost simţ al orientării pe care l-ar fi posedat Moise. Nu e chiar aşa. Cei 40 de ani au fost exact timpul necesar pentru ca sclavii Faraonului să devină poporul lui Israel. În 40 de ani, toţi cei care apucaseră să trăiască în sclavie s-au stins şi alte generaţii le-au luat locul.

Pribegia prin deşert trebuia să ucidă amintirea sclaviei. Nu ruşinea de a fi fost sclav, ci purtările de sclav, căci un popor nu se naşte din aşa ceva. De fapt, Moise poseda spirit de orientare, teribil de subtil, ştiind că sclavii Faraonului nu vor găsi niciodată Pământul făgăduinţei. În ţinuturile cucerite, ei vor fi dând doar noi forme sclaviei lor.

S-ar zice că avem ceva în comun cu evreii lui Moise: de 20 de ani ne plimbăm prin deşert. Din păcate însă, deşertul nostru e mai pustiu decât Sinaiul, noi suntem mai pierduţi decât evreii aceia, iar la capătul călătoriei nu ne aşteaptă Pământul făgăduinţei. Asta pentru că, în cei 20 de ani care au curs, n-am reuşit să scapăm de mentalitatea robiei noastre egiptene. Nici nu aveam cum. Ne lipseşte ceva. Nu Moise, ci altceva. Ne lipsesc cele 10 porunci!

Pentru ce le-a dat Dumnezeu, sau poate doar Moise, evreilor cele 10 porunci? Pentru a face din triburile Israelului un popor. Căci Moise, oricât de înţelept şi de bun conducător ar fi fost, era muritor. După el, ceva trebuia sa ţină laolaltă poporul lui Israel. Era nevoie de un liant, era nevoie de un destin. Cele 10 porunci, de fapt, nu au fost nişte porunci. Din ele a crescut identitatea poporului evreu. Prin cele 10 porunci, Dumnezeu i-a învăţat pe evrei că nu Moise, nu oamenii, nu conducătorii fac o naţiune, ci ideile. În lipsa celor 10 porunci, Israelul s-ar fi strâns în jurul viţelului de aur pentru a-l venera, continuându-şi sclavia. Copiii născuţi în deşert nu ar fi fost cu nimic mai buni decât părinţii lor. Pribegia le-ar fi fost doar pierdere de vreme.

Şi uite aşa, descoperim că mai avem ceva în comun cu evreii pe care Moise i-a scos din Egipt: de 20 de ani, venerăm nişte vite, cerându-le să ne elibereze din sclavie. Suntem un trib mare şi trist, ba chiar mai putin decât atât, căci măcar triburile, chiar şi atunci când rătăcesc, rătăcesc laolaltă. Pribegia noastră e solitară, la fel suferinţa îndurată şi, eventual, salvarea. Noi ne-am rătăcit, în primul rând, de ai noştri.

O vreme, am aşteptat ca Europa sa ne ofere deopotrivă soluţiile şi înţelepciunea de a le aplica. Nu cred că mai sunt mulţi care speră mare lucru de la Europa. Nu doar că are şi ea problemele ei, dar se pare că soluţiile Europei funcţionează acolo unde găsesc sinceritate şi pasiune constructivă. Aproape de noi, Grecia, de multă vreme a Europei, agonizează din propria vină. Şi atunci, a crede că soluţiile Europei funcţionează într-o ţară a trişorilor, e ca şi cum ţi-ai închipui că nebunia se vindecă cu sfaturi blânde şi pline de tâlc, în locul cămăşii de forţă şi a medicamentelor.

Până la urmă, ce ne lipseşte nouă? În tot timpul ăsta am căutat un Moise autohton. Nu l-am găsit, dimpotrivă, mereu ne-am ales cu câte o vită băştinaşă, un idol mincinos, în jurul căruia să dansăm şi să ne porcim. De 20 de ani, pentru noi, soluţia e întotdeauna o persoana, un partid sau, dacă dorim să părem sofisticaţi, Europa. Niciodată nu căutăm idei. Nu identificăm probleme, nu găsim soluţii. Fiecare se debarasează de sarcina asta: poporul invocându-şi propria prostie, intelectualii invocând acelaşi lucru - prostia poporului.

Ei bine, situaţiei ăsteia ne-am gândit noi să încercăm a-i pune capăt. Haideţi să găsim problemele, dar şi soluţiile, atât cât ne duce pe noi capul. Nu contează că e vorba de problemele unuia sau ale multora. Nu contează ce fel de probleme. Vă promitem să fim mai mult decât nişte simpli purtători de vorbe. Nu vrem să ne alăturăm corului frustraţilor, de fapt, fiind de prea multă vreme acolo, la fel ca noi toţi, vrem să îl părăsim pentru ceva constructiv. Poate vom înjura, din când în când, pe unul sau pe altul. Poate ne vom plânge, uneori chiar de milă. Vă promitem însă că vom încerca să discutăm idei şi, mai ales, acele idei care pot fi soluţii.

Şi ca să vedeţi că vorbim serios, primele trei porunci le pun de la mine:

  1. Să ne oprim a mai venera vita, indiferent de numele ei!
  2. Să nu îl mai căutăm pe Moise, căci e în zadar!
  3. Să îl ascultăm şi să îl respectăm pe celălalt, chiar şi atunci când nu îi dăm dreptate, căci nu ne este duşman, ci un altul care caută soluţii!


Pe scurt, vă invităm la o plimbare în deşert. Numai că de data asta, vrem să o facem ca la Carte.

Comentarii

Replied

Comunism = sclavie ?

Comunism = sclavie ?

Replied

Da!

Doar că sclavia noastra continua. Nici Moise si nici Dumnezeu nu sunt aici sa ne invete. Doar noi, marsaluind prin si in desert. Hai sa ne inventam noi propriile noastre porunci, proprile solutii. Si sa nu ne fie rusine nici sa furam, ideile, de la altii. Important e doar sa punem capat cautarii Salvatorului si sa cautam Solutiile.

—-

One should judge a man mainly from his depravities. Virtues can be faked. Depravities are real.

Klaus Kinski

Replied

Dacă zic "aşa te vreau" se

Dacă zic "aşa te vreau" se interpretează?

—-

În viaţă nu există pilot automat.

Replied

(Fără subiect)

Batting Eyelashes

—-

One should judge a man mainly from his depravities. Virtues can be faked. Depravities are real.

Klaus Kinski

Replied

obiectie la porunca 3

Il ascultam, il respectam... dar daca se dovedeste totusi ca ne este dusman, sa-l putem ajuta un pic, cu piciorul, din spate, sa avanseze rapid pe drumul cel bun. Eu, unul, m-am cam saturat de intors si obrazul celalalt. Nu sunt Iisus, pentru numele lui Dumnezeu...

—-

I feel like I'm diagonally parked in a parallel universe.

Replied

interesant articol

mai ales ca nu m-am gandit in felul desi unele idei ti le impartasesc.

am facut doar 20 ani, cerem inca 20 asa pentru simetrie. si inca 10 peste cele 10 ca sa fie liantul mai puternic :D

4. sa nu mai asteptam solutii de la altii, sa nu mai asteptam sa faca altii pentru noi, ci sa incercam sa cream noi insine ce vrem sa cream.

(daca o porunca are negatie macar atunci sa dam si idee de rezolvare)

5. sa ne gandim si in termeni buni la tara noastra (nu numai sa ajungem la idei si la concluzii pesimiste ori negativiste)

Replied

bune poruncile. asteptam sa

bune poruncile. asteptam sa se completeze decalogul si le gasim noi un loc pe undeva. Smile

—-

One should judge a man mainly from his depravities. Virtues can be faked. Depravities are real.

Klaus Kinski

Replied

x

Excelent articol!

*bows