Aşa a început totul.
pentru participarea la toate alegerile care se vor desfăşura în România, fie ele locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale.
vezi pe http://old.votdeblam.ro/?p=despre
sau cum a început discuţia concret pe Hanu Ancuţei: http://www.hanuancutei.com/forum/content/Politica-Interna/10096/Candidatura-Dlui-vot-De-Blam/
Era in plină campanie electorală (uf, campaniile astea, un alt simptom al decadenţei acestei civilizaţii: politicianul produs de marketing). Au aparut cam în acelaşi timp şi alte topicuri, în care, aparent, subiectul era acelaşi: "Ne-am săturat de clasa politică", iar entuziasmul cu care au fost primite a fost mare şi, pentru mine, cel puţin dezgustător. Topicul cu Remus Cernea, care a şi fost închis cu o motivaţie puerilă, în fapt de ruşinea unui entuziasm aproape prostesc. Şi topicul ăla cu "treziţi-vă!" îndemnul Alexandrei Svet, despre care nu mai am ce comenta decât "deşteaptă-te romane şi culcă-te la loc" (e un vers din "La noi", piesa lui Altar, de pe albumul "Atitudine").
Diferenţa între noi şi ceilalţi menţionaţi nu este dată de consecvenţă sau de lipsa acesteia, ci diferenţa o dă faptul că ceilalţi doar vor o bucăţică din caşcavalul puterii. Am mai zis-o şi atunci, acolo, de mi-au sarit în cap de-alde politically corecţii lu' peşte.
Câţiva dintre participanţii la discuţiile de pe Han ne-am întâlnit prima dată într-o seară rece, la o cafea şi o vişinată (ia uite cum se confirmă că românu' s-a născut poiet. În cea mai mare parte, astăzi, kernel-ul e acelaşi. Am vorbit şi ne-am propus multe, am realizat foarte puţine. A ramas un site (e şi acum în forma lui originară, pe http://old.votdeblam.ro) şi legăturile dintre noi.
Astăzi avem o echipa de redacţie şi o fiţuică online, un ziar de nişă, care începe să activeze la marginile presei online. Adică un proiect în derulare. Fiţuica asta online are o calitate: calitate (de ex. avem vizite in urma unor cautari diverse după "djuvara", dar relevant este că cei care ne-au gasit astfel au zăbovit pe paginile ziarului nostru). Avem deci toate premisele să creştem, să umplem nişele în care activăm acum la marginea mass-mediei, să le lărgim şi să ne impunem.
Pentru cei care n-au înţeles încă, ziarul ăsta nu reprezintă finalizarea scopurilor lui Vot de Blam şi nici o abatere de la acestea. Este un instrument pe care-l avem la îndemână acum, în momentul acesta, iar obiectivul nostru imediat este de a ne folosi cât mai bine de acest instrument în acelaşi timp perfectionându-l. Acest instrument ne ajută pentru impunerea lui VdB in conştiinţa celorlaţi care gândesc, pentru stabilirea contactelor şi legăturilor cu alţii asemenea nouă, care vor ceva pentru România, nu doar participarea la împărţirea caşcavalului, participarea în campanii ale societăţii civile apoi iniţierea şi susţinerea propriilor noastre campanii.
Unde ne situăm în raport cu societatea româneasca în contextul anului 2011 pe planeta Pământ, cred că e foarte relevant în subiectele temei de acum două săptamâni: Hocus pocus preparatus: sisteme electorale, deşi tema respectivă departe de a-şi fi propus acest lucru. Unde ne situăm în raport cu noi înşine încercăm să aflăm acum, săptămâna aceasta. N-o să ne iasă săptămana asta? Nu-i nimic, nu ne lăsam!
Gata cu istoria. Am spus destul de succint (sper şi destul de clar) de unde am plecat şi unde am ajuns. Suficient, sper, ca să avem datele necesare pentru atingerea obiectivului declarat: Vot de Blam pe buletinele de vot. Ah, şi să nu creadă cineva că acesta este singurul obiectiv. Şi nici ultimul.
